„After school“ sau colapsul unei idei bune

O idee bună, dar prost aplicată. Astfel ar putea fi definit programul „Şcoală după şcoală”, după trei ani de când e pus în practică. Un studiu naţional relevă părerea bună a părinţilor faţă de conceptul în sine, dar şi faptul că majoritatea românilor nu au resursele necesare pentru a plăti factura acestui serviciu.

Conceptul „Şcoală după şcoală”, lansat de Ministerul Educaţiei în 2011, presupune că fondurile pentru acest scop trebuie să vină de la autorităţile locale, din proiecte europene sau naţionale, donaţii, sponsorizări sau chiar de la părinţii elevilor. Fiecare şcoală în parte trebuie să alcătuiască un plan, înainte să organizeze programul „after school”, să vadă câţi elevi se pot înscrie, dar şi dotările materiale necesare pentru spaţiile respective. Copiii care rămân la şcoală, după ce au terminat cursurile, servesc mai întâi masa de prânz, apoi îşi fac temele. Cei rămaşi în urmă cu învăţătura pot primi un ajutor suplimentar. Cu toţii sunt îndrumaţi spre proiecte care să le stimuleze inventivitatea şi îndemânarea, ajungându-se până la organizarea de excursii tematice. Toate bune şi frumoase, în teorie, pentru un sistem de care pot beneficia elevii învăţământului primar şi gimnazial.

Ajutor de la ONG-uri

Alta e realitatea, iar un studiu naţional pe această temă ne arată situaţia din teren. De precizat că e vorba despre o cercetare efectuată de organizaţia World Vision România în 11 judeţe din ţară, atingându-se toate ariile geografice, începând din Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, Alba, Hunedoara, Cluj, Vaslui, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Ialomiţa, până în Vâlcea, adăugându-se Bucureştiul. Datele au fost culese şi prin implicarea Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, în acest fel creionându-se statistica pentru anul şcolar 2012-2013. Tocmai pentru că părinţii au fost întrebaţi ce părere au despre acest program. Au fost chestionaţi, în total, 830 de oameni, 412 din mediul urban şi 418 din rural. Aceştia au fost întrebaţi, în primul rând, ce venit au, pe familie, lunar, 64% precizând o sumă de până în 1.500 de lei. Dacă e să luăm în considerare numai judeţele Dolj şi Vaslui, este de remarcat că peste jumătate dintre părinţi au răspuns că venitul lunar al familiei lor e mai mic de 750 de lei. Cu atât mai relevante sunt cifrele, în condiţiile în care, la ora actuală, peste 80% din serviciile de acest fel sunt pe bani, deschise în şcoli sau de către structuri private abilitate pentru activităţi şcolare, tariful lunar, pe copil, pornind de la 100 de lei şi ajungând chiar şi la 600 de lei. Există şi exemple de parteneriat public-privat în care organizaţiile neguvernamentale asigură costurile acestui demers educativ. Tocmai de aceea „piaţa” de profil este actualmente gratuită în proporţie de 18,9%. Cert este că numai 11,6% din părinţii intervievaţi cu ocazia acestui studiu au declarat că şi-au înscris copiii în programul „after school”, la şcolile de stat, şi doar 5,6% în şcoli private. Dar asta numai în situaţia în care mecanismul e disponibil, pentru că, atenţie, aproape 40% dintre cei chestionaţi spun că în localitatea lor nu există „after school” de nici un fel, nici la şcoala publică, nici în regim privat.

Instituţia bunicului

Acest program cu pretenţii naţionale are însă un concurent neaşteptat de puternic - bunicii. Se vorbeşte aşadar, în studiul de faţă, despre „instituţia bunicului”, luând în calcul ce spun 15,2% din părinţi - ce rost are să-mi las copilul la şcoală, după program, dacă el poate sta acasă, cu bunicii lui?! Programul „after school” e totuşi bine văzut de români, având în vedere că peste 72% vor să-şi înscrie copiii în acest sistem. Există însă un mare „dar”. Dintre cei care privesc pozitiv ideea, 37,9% sunt dispuşi să plătească o taxă lunară de cel mult 100 de lei, în timp ce 25,9% ar accepta şi o plată de până la 200 de lei. De notat însă că o bună parte din respondenţi - peste 23% în urban şi mai mult de 30% în rural - susţin că nu pot plăti nimic. Discuţia asta nu are nici un rost în situaţia în care sunt foarte multe localităţi în România în care încă nu există „şcoală după şcoală”. Asta se vede din prezentul studiu - aproape 40% din oamenii chestionaţi indică acest fapt.

Abonare newsletter

Recomandă

Promovează-ne

fonpc